Hai, mai las-o că m-ai îngălbenit! E rău să sufere omu' dă paranoia! Da ce măi, n-aţi mai auzit dă metafore? Pă Jon Bon Jovi îl mai apucă din când în când morbul poeziei, ce să-i faci, aşa e el, mai cu imaginaţie... Da voi o şi luaţi în serios: dacă zice unu' "diavol", sau "am vorbit cu dracu’", sau "mi-aş vinde sufletu' pentru cutare lucru", gata, ăla e satanist. Mai zice omu' şi-aşa! Mesaje d-astea găseşti şi în proverbe: "Fă-te frate cu dracu' până treci puntea". Acuma, înseamnă ca tot poporu' român e satanist, nu? Şi l-aţi găsit bine pe Bon Jovi, n-am ce zice! Altu' mai nebun nu nimereaţi? Cum rămâne cu versurile despre speranţă ("Living on a Preyer", "Keep the Faith"), despre regăsirea încrederii în forţele proprii (vezi puţin ascultatul "Bells of Freedom"), sau cu alea în care păcătosu' se gândeşte cu jind la mântuire şi aproape că nu mai îndrăzneşte s-o implore ("Blaze of Glory", "Santa Fe"), sau cu alea despre dragostea matrimonială cuminte ("Diamond Ring", "All About Loving You", "Thank You for Loving Me", "You Had Me From Hello") şi multe altele, că toate îi sunt dedicate numa' nevestii? Astea nu sunt destul de creştineşti (şi heterosexuale, ca să dau o replică la subtitlu)? Lăsaţi roakerii în pace să se dea şi ei mari, mai ales că numa' gura e de unii ca Jon Bon Jovi când vine vorba de nonconformism!
2 comentarii:
mah, cand a zis asta era beat. de unde pana unde bon jovi satanist? e un rocker normal
Hai, mai las-o că m-ai îngălbenit! E rău să sufere omu' dă paranoia! Da ce măi, n-aţi mai auzit dă metafore? Pă Jon Bon Jovi îl mai apucă din când în când morbul poeziei, ce să-i faci, aşa e el, mai cu imaginaţie... Da voi o şi luaţi în serios: dacă zice unu' "diavol", sau "am vorbit cu dracu’", sau "mi-aş vinde sufletu' pentru cutare lucru", gata, ăla e satanist. Mai zice omu' şi-aşa! Mesaje d-astea găseşti şi în proverbe: "Fă-te frate cu dracu' până treci puntea". Acuma, înseamnă ca tot poporu' român e satanist, nu?
Şi l-aţi găsit bine pe Bon Jovi, n-am ce zice! Altu' mai nebun nu nimereaţi? Cum rămâne cu versurile despre speranţă ("Living on a Preyer", "Keep the Faith"), despre regăsirea încrederii în forţele proprii (vezi puţin ascultatul "Bells of Freedom"), sau cu alea în care păcătosu' se gândeşte cu jind la mântuire şi aproape că nu mai îndrăzneşte s-o implore ("Blaze of Glory", "Santa Fe"), sau cu alea despre dragostea matrimonială cuminte ("Diamond Ring", "All About Loving You", "Thank You for Loving Me", "You Had Me From Hello") şi multe altele, că toate îi sunt dedicate numa' nevestii? Astea nu sunt destul de creştineşti (şi heterosexuale, ca să dau o replică la subtitlu)?
Lăsaţi roakerii în pace să se dea şi ei mari, mai ales că numa' gura e de unii ca Jon Bon Jovi când vine vorba de nonconformism!
Trimiteți un comentariu